OBICEIURI SI TRADITII DE PASTE

OBICEIURI DE PASTE 



  • Desi sarbatoarea Pastelui este una plina de obiceiuri si traditii care difera de la o zona la alta a tarii, semnificatia principala este data de acel sentiment unic din interiorul nostru, care ne ofera atat bucurie si liniste, cat si speranta ca indiferent de cat de grea ar fi viata vom putea mereu sa o luam de la inceput.

1. OUALE ROSII

Cel mai cunoscut obicei de Paste isi are originea in scena in care Iisus a fost rastignit pe cruce In Vinerea Mare. Venind sa-si vada fiul rastignit, Fecioara Maria avea in mana un cos cu oua care s-au inrosit de la sangele Mantuitorului. In traditia populara ouale rosii sunt purtatoare de noroc.

Tocmai de aceea, in dimineata zilei de Paste este bine sa ne spalam pe fata cu apa dintr-un vas in care sunt puse oua rosii si monede de argint.

Totodata, ouale rosii se ciocnesc la masa de Paste alaturi de binecunoscuta replica "Hristos a Inviat! - Adevarat a Inviat!", care simbolizeaza iertarea unui pacat greu al celor care au spus-o.

Mai mult decat atat, daca cineva descopera intr-un ou doua galbenusuri, acea persoana se va casatori in curand.



2. CIOCNITUL OALELOR


Traditia spune ca pentru a fi mereu impreuna cu cei dragi trebuie sa impartim primul ou ciocnit la toti membrii familiei. De asemenea, trebuie ca oul sa fie spart de catre capul familiei. Tot acesta il si curata, iar fiecare isi va lua bucatica din acel ou si il vor manca deodata.


3. TRECEREA PE SUB MASA IN VINEREA MARE


Vinerea Mare sau Vinerea Seaca, atunci cand se scoate Sfantul Epitaf inseamna scoaterea unei mese in mijlocul bisericii, punerea pe o masa a sfantului si trecerea pe sub acesta. Se spune ca trebuie sa treci de trei ori pentru a te feri de boli si a avea noroc tot anul. In Vinerea Mare se tine post negru si nu se face treaba.




4.PREPARATELE TRADITIONALE SUNT DOAR DIN MIEL


In tara noastra, toate familiile servesc la masa de Paste carne de miel, pregatita fie sub forma de friptura, drob sau ciorba. Mielul il simbolizeaza pe Iisus Hristos, care a fost sacrificat pentru salvarea omenirii.


5.PASTRAREA LUMANARII DE LA NOAPTEA INVIERII


Conform traditiilor populare romanesti lumanarea cu care a fost luata Lumina Sfanta trebuie pastrata in casa, iar in cazul unor boli grave sau unor calamitati naturale sa fie aprinsa




Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

OBICEIURI SI TRADITII DE ADORMIREA MAICII DOMNULUI

Imagine
  TRADITII DE ADORMIREA MAICII DOMNULUI Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria, deşi mărturii despre existenţa ei nu avem decât începând din secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului începe să se dezvolte foarte mult, mai ales după Sinodul IV Ecumenic, care a hotărât că Maica Domnului este Născătoare de Dumnezeu, cultul ei cunoscând de atunci o foarte mare dezvoltare. Locul de origine al sărbătorii este probabil Ierusalim, Oraşul Sfânt, unde se păstrează până astăzi, în apropierea Grădinii Ghetsimani, mormântul Maicii Domnului şi biserica zidită pe acest mormânt. În spatele mormântului Maicii Domnului din această biserică este pusă la închinare pentru pelerini icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, cunoscută sub numele de Ierusalimitissa. În această zi, în Transilvania, există obiceiul ca femeile măritate să ducă la biserică, dis de dimineaţă, fructe din recolta de struguri şi de prune, pentru a fi sfinţite de către preoţi ...
Citiți mai multe

OBICEIURI SI TRADITII DE SFANTUL ANDREI

Imagine
OBICEIURI DE SFANTUL ANDREI  Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor, este prăznuit în fiecare an pe data de 30 noiembrie. Potrivit tradiţiei populare româneşti, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, lupii se adună, iar Sf. Andrei împarte pradă pentru iarnă care începe fiecărui lup. Ziua Sfântului Andrei se cheamă şi Ziua lupului sau Gadinetul şchiop. Se ştie ce a simbolizat lupul pentru daci, dacă însuşi steagul lor avea înfăţişarea unui balaur cu cap de lup. Se credea şi încă se mai susține şi acum că, în ziua de 30 noiembrie lupul devine mai sprinten, îşi poate îndoi gâtul ţeapăn şi nimic nu scapă dinaintea lui. De aici şi credinţă că „îşi vede lupul coadă”. În credinţele poporului român de pretutindeni, în noaptea de către Sf. Andrei, pe 29 noiembrie, ies sau umblă strigoii. Cine sunt strigoii? Sunt spirite ale morţilor, care nu ajung în lumea de „dincolo” după înmormântare, sau refuză să se mai întoarcă „acolo” după ce îşi vizitează rudele, la marile sărbători calendaristice. Stri...
Citiți mai multe